Panoramica dû bisfinolu A BPA Accuminciannu pruduttu nnô 1936 comu estrògginu sintèticu, lu bisfinolu A (BPA) ora veni pruduttu cu un vulumi annuali ca supira li 6 miliardi di stirrini. Lu bisfinolu A BPA è usatu cchiù cumunimenti comu mattuni di custruzzioni pi plàstichi di pulicarbunatu, ca s'attrova nta prudutti comu li baby b...
risini di pulicarbunatu e epussìdicu. È usatu macari pâ pruduzzioni di plàstichi ncignirìstichi chiavi comu lu polisurfunu, accussì comu lu tetrabrumubisfinolu A, ca è assai usatu comu ritardanti di focu. Lu pulicarbunatu (lu cunzumaturi cchiù granni di bisfinolu A) è senza gustu, senza oduri, nun tossicu e tras...
Lu bisfinolu a bpa è assai usatu nnâ pruduzzioni di vari matiriali pulimèrici, comu risini epussìdichi, pulicarbunati, pulisulfuni, risini finòlichi nun saturati, risini ètiri di polifinileni, cumposti puliarili, pulietirimidi, tetrabrumubisfinolu A, antiossidanti di caluri PVC, rubbercu a...
Lu bisfinolu A (BPA), canusciutu puru comu difiniluprupanu o (4-idrossifinili)prupanu, furma cristalli prismàtici nta l'etanolu dilutu e cristalli a furma d'agugghia nta l'acqua. È cummustibbili e havi n'oduri finòlicu lignu. Lu so puntu di fusiuni è 157,2°C, lu puntu di lampiazzioni è 79,4°C e lu puntu di vugghiuta dû bisfinolu a è 2...
Bisfinolu A (bpa) Nfurmazzioni di basi Lu bisfinolu A, canusciutu puru comu BPA, è un cumpostu urgànicu câ furmula muliculari C15H16O2. Nna nnustria, è usatu nnâ pruduzzioni di matiriali comu lu pulicarbunatu (PC) e li risini epussìdichi. Dô 1960, lu BPA fu usatu nnâ pruduzzioni di plàstica...
Mètudu di spugliatura dî macchi lucalizzati pî vistiti janchi Mètudu di ammugghiamentu dâ tazza di idrusurfitu di sòdiu Si ci sunnu macchi lucalizzati, usari na tazza graduata pi ammugghiari. Versari na certa quantità d'acqua cauda (supra li 90°C) ntâ tazza. Aggiungiri l'idrusurfitu di sodiu (cuncintrazzioni circa lu 2,5%) e arriminari pi dissolviri. Immergiri...
Prupità fìsichi: la ditionita di sodiu è classificata comu na sustanza nfiammabbili di gradu 1. È canusciutu puru comu Rongalite Cummercialmenti, esisti nta du' furmi: Na2S2O4·2H2O e l'anidru Na2S2O4. Lu primu è nu cristallu jancu finu, mentri lu sicunnu è na pulviri gialla chiara. La sò dinsità rilativa è...
Aggenti ridducituri: idrusurfitu di sodiu Nomu chimicu: Ditionita di sodiu. Ô cunfrontu di l'agenti ossidanti, l'idrusurfitu di sodiu causa assái cchiù picca danni ê tissuti. Pò èssiri usatu ncapu a tissuti fatti di vari fibbri senza fari danni, di cca lu nomu “idrusurfitu” (ca ìnnica la so sicurizza). Iḍḍu...
Fibbri adatti pi l'idrusurfitu di sodiu L'idrusurfitu di sodiu è adattu pi vari fibbri tissili, di cca lu so nomu "Rongalite". Quannu si usanu pi sbiancari a timpiraturi auti o pi livari li macchi, li fibbri dû tissutu hannu a risistiri a timpiraturi auti senza danni. ‘N termini di certificazzioni...
L'idrusurfitu di sodiu è vilinusu e pò irritari l'occhi e la mucosa dî tratti rispiratori. È assai usatu nnâ nnustria tissili pi tintura a riduzzioni, pulizzia a riduzzioni, stampa, diculurizzari e sbiancari sita, lana, nylon e autri tissuti. Vistu ca nun cunteni mitalli pisanti, li tessuti sbiancati cu...
Quannu è espostu all'aria, l'idrosulfitu di sodiu assorbi subbitu l'ossìgginu e s'ossida. Assorbi macari l'umidità, ginirannu caluri e purtannu ô deterioramentu. Si pò aggruppari mentri assorbi l'ossìgginu atmusfericu e emetti n'oduri àcitu pungenti. Na2S2O4 + 2H2O + O2 → 2NaHSO4 + 2[H] Riscaldamentu o espusizzioni...
Prupità fìsichi di l'idrusurfitu di sòdiu L'idrusurfitu di sòdiu è classificatu comu na sustanza nfiammabbili sinsibbili a l'umidità di gradu 1, canusciuta puru comu ditionita di sòdiu. È cummircialmenti dispunìbbili 'n dui furmi: idratu (Na₂S2O₄·2H2O) e anidru (Na₂S2O₄). La furma idrata cumpari comu nu cristallu jancu finu...