Doppu quasi nu decenniu ô capu di l'allianza cchiù putenti dû munnu, lu Sicritariu Ginirali di l'UE è prontu a passari lu bastonu.
Li novi provi pubbricati dâ Francia mercuridìa culliganu direttamenti lu riggimi sirianu a l'attaccu chimicu dû 4 aprili ca ammazzau cchiù di 80 cristiani, cumprisi assài picciriddi, e purtau lu prisidenti Donald Trump a ordinari n'attaccu a na basi aèria siriana.
Li novi provi pubbricati dâ Francia mercuridìa culliganu direttamenti lu riggimi sirianu a l'attaccu chimicu dû 4 aprili ca ammazzau cchiù di 80 cristiani, cumprisi assài picciriddi, e purtau lu prisidenti Donald Trump a ordinari n'attaccu a na basi aèria siriana.
La nova prova, cuntinuta nta nu rapportu di sei pàggini priparatu di l'intilliggenza francisi, è lu resucuntu pùbbricu cchiù dittagghiatu di l'usu prisuntu dâ Siria di l'agenti nirvusu murtali sarin nta l'attaccu â città di Khan Sheikhoun.
Lu rapportu francisi sulliva novi dubbi ncapu la validità di chiḍḍu ca fu annunciatu comu lu storicu trattatu di armi chimichi Stati Uniti-Russia firmatu â fini dû 2013 dû Sicritariu di Statu miricanu John Kerry e dû Ministru di l'Affari Esteri Russu Sergei Lavrov. L'accordu è pusizziunatu comu nu menzu efficaci pi eliminari lu prugramma di armi chimichi siriani "dichiaratu". La Francia dissi puru ca la Siria circava accessu a dicini di tunnillati di alcolu isuprupilicu, n'ingridienti chiavi ntâ sarina, dû 2014, nunustanti l'impegnu di uttùviru 2013 pi distruggiri lu so arsinali di armi chimichi.
“La valutazzioni francisi cuncludi ca ci sunu ancora dubbi gravi supra l’accuratizza, li dittagghi e la sincirità dû dimissioni di l’arsinali di l’armi chimichi siriani”, dici lu documentu. “’N particulari, a Francia criri ca, nonostanti l’impegnu dâ Siria pi distrùggiri tutti li scorti e li strutturi, mantinìu l’abbilità di prudùciri o sarbari Sarin.”
Li risultati dâ Francia, basati supra li campioni ambientali arricugghiuti a Khan Sheikhoun e nu campioni di sangu pigghiatu di una dê vittimi lu jornu di l'attaccu, supportunu l'affirmazzioni di l'USA, dô Regnu Unitu, dâ Turchia e di l'OPCW ca lu gas Sarin fu usatu a Khan Sheikhoun.
Ma li francisi vannu ancora cchiù avanti, affirmannu ca lu ceppu di sarinu usatu nta l'attaccu a Khan Sheikhoun era lu stissu campioni di sarinu ca fu arricugghiutu duranti l'attaccu dû guvernu sirianu ntâ città di Sarakib lu 29 aprili 2013. Doppu stu attaccu, la Francia arricivìu na copia di nu sarinu granni ntattu e nun esplosu.
Secunnu nu giurnali francisi pubblicatu mercuridìa a Pariggi dû ministru di l’affari èstiri francisi Jean-Marc Herault, nu dispusitivu esplusivu chimicu fu jittatu di n’elicottero e “lu riggimi sirianu l’avìa usatu nta l’attaccu a Sarakib.”
L'esami dâ granata rivilò tracci di l'esamina chimica, na cumpunenti chiavi dû prugramma di armi chimichi siriani. Secunnu li riporti francisi, lu Centru Sirianu di Ricerca Scientifica, l'incubaturi di l'armi chimichi dû riggimi, sviluppau nu prucessu pi junciri l'erutrupina ê du' cumpunenti principali dâ sarina, l'isoprupanolu e lu metilfosfonudifluoru, pi stabbilizzari la sarina e aumintari la so efficacia.
Secunnu lu giurnali francisi, “lu sarinu prisenti ntê munizzioni usati lu 4 aprili fu pruduttu usannu lu stissu prucessu di pruduzzioni ca fu usatu dô riggimi sirianu nta l’attaccu di Sarin a Saraqib.” "Sparti, la prisenza di l'esamina suggirisci ca lu prucessu di produzzioni fu sviluppatu dû centru di ricerca dû riggimi sirianu."
“Chista è la prima vota ca lu guvernu nazziunali cunfirmò pubbricamenti ca lu guvernu sirianu usau l’esamina pi prudùciri sarina, cunfirmannu n’ipòtisi ca circula pi cchiù assai di tri anni”, dissi Dan Casetta, n’espertu di armi chìmichi cu sedi a Londra e ex funzionariu miricanu. L'ufficiali dû Corpu Chimicu di l'Esercitu Urotropine nun fu truvatu nnî pruggetti di sarina nta autri paisi.
"La prisenza di l'urotropina," dissi iḍḍu, "liga tutti chisti ‘ncidenti â sarina e li liga strittamenti ô guvernu sirianu."
"Li rapporti di ntilliggenza francisi dùnanu li provi scientifichi cchiù cunvincenti ca culliganu lu guvernu sirianu a l'attacchi di sarin di Khan Sheikhoun", dissi Gregory Koblenz, diritturi dû prugramma di laurea ntâ biudifisa di l'Università George Mason. “
Lu Centru di Ricerca Sirianu (SSRC) fu funnatu ntô princìpiu di l'anni '70 pi sviluppari secretamenti armi chimichi e autri armi non cumminziunali. A mità di l’anni 80, a CIA affirmò ca u riggimi sirianu era capaci di prudùciri quasi 8 tunnillati di sarina ô misi.
L'amministrazzioni Trump, ca pubblicau picca provi dû coinvolgimentu sirianu nta l'attaccu di Khan Sheikhoun, sta simana sanziunò 271 dipennenti dû SSRC comu ripresa pi l'attaccu.
Lu riggimi sirianu nega l'usu dâ sarina o di qualegghiè autra arma chimica. La Russia, lu principali sustinituri dâ Siria, dissi ca lu rilassu di sustanzi vilenusi a Khan Sheikhoun fu lu risultatu di l'attacchi aèrii siriani supra li dipòsiti di armi chimichi ribbelli.
Ma li giurnali francisi cuntistaru chista affirmazzioni, affirmannu ca "la tiurìa ca li gruppi armati usaru n'agenti nirvusu pi purtari avanti l'attacchi dû 4 aprili non è cridìbbili... Nuḍḍu di sti gruppi avìa la capacità di usari l'agenti nirvusu o lu volumi d'aria richiestu." .
‘nviannu a tò e-mail, accittari a Pulitica ri Privacy e li Termini ri Usu e ricivi e-mail ri nuiautri. Putissi rifiutari 'n quarsiasi mumentu.
Li discussioni participàru n’ex ambasciaturi miricanu, n’espertu supra l’Iran, n’espertu supra a Libbia e n’ex cunsigghieri dû Partitu Cunservaturi Britannicu.
La Cina, la Russia e li sò alliati autoritari alimentanu n'àutru cunflittu epicu ntô cuntinenti cchiù granni dû munnu.
‘nviannu a tò e-mail, accittari a Pulitica ri Privacy e li Termini ri Usu e ricivi e-mail ri nuiautri. Putissi rifiutari 'n quarsiasi mumentu.
Arrigistrannumi, accunsenti â Pulitica di Privacy e ê Termini d'Usu, e a riciviri offerti spiciali dâ Pulìtica Estera di tantu in tantu.
Nnî ùrtimi anni, li Stati Uniti agìru pì limitari a crìscita tecnulòggica dâ Cina. Li sanzzioni guidati dî Stati Uniti misiru ristrizzioni mai visti prima a l’accessu di Pechinu a capacità di calculu avanzati. Comu risposta, a Cina accilirò u sviluppu dâ sò ‘ndustria tecnulòggica e riducìu a sò dipinnenza dâ li ‘mpurtazzioni esterni. Wang Dan, n’espertu tecnicu e cumpagnu visitanti dû Centru Cinìsi Paul Tsai dâ Facultà ri Liggi ri Yale, criri ca a cumpetitività tecnulòggica dâ Cina si basa supra li capacità ri produzzioni. A vùoti a stratiggìa dâ Cina supira chiḍḍa dî Stati Uniti. Unni sta diriggennu sta nova guerra tecnulòggica? Comu sunnu ‘nfluenzati li autri paìsi? Comu stannu ridifinìennu a sò relazzioni câ cchiù ranni superputenzi ecunòmica dû munnu? Unisciti a Ravi Agrawal dû FP ca parra cu Wang supra l’ascesa tecnulòggica dâ Cina e si l’azzioni dî Stati Uniti pò davveru firmàrila.
Pi dicenni, lu stabbilimentu dâ pulìtica èstira miricana vidìa l'India comu nu possibbili cumpagnu ntâ lotta pô putiri tra Stati Uniti e Cina ntâ riggiuni Indo-Pacìficu. Ashley J. Tellis, n’osservaturi di tantu tempu dî rilazzioni tra Stati Uniti e Ìnnia, dici ca l’aspittatìvi di Washington pi Nova Delhi sunnu sbagghiati. Ntâ n’artìculu di Affari Esteri ampiamenti circulatu, Tellis sustinìu ca la Casa Janca avìa a ripinsari li sò aspettativi pi l’India. Havi raggiuni Tellis? Manda li tò dumanni a Tellis e ô prisentaturi di FP Live Ravi Agrawal pi na discussioni prufunna prima dâ vìsita dû primu ministru ‘ndianu Narendra Modi â Casa Janca lu 22 giugnu.
Circuitu ntigratu. micruchip. semicunnutturi. O, comu su' megghiu canusciuti, patatini frischi. Chistu pezzu nicu di silicuni ca alimenta e difinisci li nostri viti muderni havi tanti nomi. F...mustra cchiù Dî smartphone ê màchini ê lavatrici, li chip sustèninu gran parti dû munnu comu lu canusciemu. Sunnu accussì ‘mpurtanti pâ manera ‘n cui funziona a sucità muderna ca iḍḍi e tutti li sò catini ri appruvviggionamentu addivintàru a spina dursali dâ cuncurrenza giupulìtica. Cumunca, a diffirenza di autri tecnuluggìi, li chip di fascia àuta nun ponnu èssiri prudutti sulu di quarcunu. La Cumpagnia di Manifattura di Semicunnuttura di Taiwan (TSMC) cuntrolla circa lu 90% dû mircatu di chip avanzati, e nuḍḍa autra cumpagnia o paisi pari èssiri arrivata. ma pirchì? Quali è la salsa sigreta di TSMC? Chi renni lu so semicunnutturi accussì spiciali? Picchì chistu è accussì mpurtanti pâ ecunumìa glubbali e pâ giupulìtica? Pì scopriri, Ravi Agrawal ri FP ‘ntirvistò Chris Miller, auturi ri Chip War: a lotta pâ tecnuluggìa cchiù crìtica dû munnu. Miller è macari prufissuri assuciatu di storia ntirnazziunali ntâ Scola Fletcher di l'Università di Tufts.
La lotta pi nu postu ntô Cunsigghiu di Sicurizza di l'ONU si trasfurmò nta na battagghia di proxy tra la Russia e lu munnu.
Tempu di pubbricazzioni: 14 giugnu 2023