Li scienziati dâ Univirsitati Tecnulòggica di Chalmers prupuneru na manera nova ed efficienti pi riciclari li mitalli dî batterii dî màchini elèttrici. Stu mètudu ricupira lu 100% di alluminnu e lu 98% di litiu dî batterii EV usati. Chistu riduci ô minimu li pèrditi di matiriali primi prizziusi comu lu nichel, lu cubbartu e lu manganisu. Lu prucessu nun abbisogna di sustanzi chimichi cari o dannusi picchì li ricircatura usaru àcitu ossàlicu, n'àcitu ca s'attrova puru nnô regnu di chianti.
Finu a ora, nuḍḍu arrinisciu a truvari cunnizzioni adatti pi siparari sta quantità di litiu usannu l'àcitu ossàlicu e livari tuttu l'alluminu. Leah Rouquette, studenti di dutturatu ntô Dipartimentu di Chimica e Ncigniria Chimica di l'Università Tecnulòggica di Chalmers, dissi ca siccomu tutti li batterii cuntèninu alluminu, avissiru a èssiri capaci di livarilu senza pèrdiri autri mitalli.
Ntô Labburatoriu di Riciclaggio dî Battirìi dâ Univirsitati Tecnulòggica di Chalmers, Leah Rouquette e la capu di ricerca Martina Petranikova dimustraru comu funziona lu novu mètudu. Lu labburatoriu cuntinìa batterii usati pâ màchina e nnô cappucciu c’era matiriali sfracicatu sutta forma di pulviri nìuru macinatu finamenti dissoltu nnô liquidu chiaru - àcitu ossàlicu. Leah Rouquette usa chiḍḍu ca pari nu frullaturi di cucina pi ammiscari liquidi e pulviri. Puru si pari sìmplici comu si sta facennu lu caffè, lu mètudu particulari è unicu e nu sboccu scientificu pubblicatu di picca. Accurdannu la timpiratura, la cuncintrazzioni e lu tempu, li ricircatura sbilupparu na nova ricitta ca usa l'àcitu ossàlicu, n'ingridienti rispettuusu di l'ambienti ca s'attrova puru nne chianti comu lu rabarbaru e li spinaci.
Sunnu nicissari alternativi ê sustanzi chimichi inorganichi di oggi. Sparti, unu dî cchiù granni colli di buttiglia ntê prucessi muderni è la rimozzioni di matiriali residuali comu l'alluminu. Martina Petranikova, prufissura assuciata ntô Dipartimentu di Chimica e Ncigniria Chimica di l’Università Tecnulòggica di Chalmers, dissi ca era n’approcciu nnuvativu ca putissi dari novi alternativi â nnustria dû riciclaggio e aiutari a arrisòlviri li prubblemi ca trattenìanu lu sviluppu.
Li mètudi di prucissamentu a basi di liquidi su' chiamati idrumitallurgìa. Ntâ idrumitallurgìa tradizziunali, li "impurità" di matiriali comu l'alluminu e lu ramu vennu prima livati, e poi si ponnu usari mitalli di valuri comu lu litiu, lu cubbartu, lu nichel e lu manganisu. Puru si arrista sulu na quantità nica di alluminnu e ramu, sunu nicissari diversi fasi di purificazzioni e ogni fasi dû prucessu cumporta na pirdita. Ntô novu mètudu, li ricircatura canciaru lu tagghiu e prima sipararu lu litiu di l’alluminu. Accussì ponnu arriddùciri li munnizzi di mitalli prizziusi ca serbinu pi fari novi batterii.
Macari la sicunna mità dû prucessu - filtrari la miscela scura - arriòrda la birra dû caffè. Mentri l'alluminu e lu litiu tràsinu ntô liquidu, autri mitalli arrestunu ntâ "vasca". Lu passaggiu appressu nna stu prucessu è siparari l'alluminu e lu litiu.
"Siccomu sti mitalli ànnu prupità assai diversi, criemu ca siparàrili nun sarà diffìcili. Lu nostru novu mètudu grapi na nova strata prumittenti pû riciclaggio dî batterii ca avemu tutti li ncentivi pi esplurari cchiù assai", dici Leah Rouquette. "Vistu ca lu mètudu pò èssiri usatu macari ‘n scala larga, spiramu ca sarà utili nnâ ‘ndustria nnî prossimi anni", dici Martina Petranikova.
Lu gruppu di ricerca di Martina Petranikova sta cunnucennu ricerchi di primu pianu ncapu lu riciclaggio dî mitaḍḍi nne batterii a ioni di litiu pi tanti anni. Lu gruppu cullabbura cu azzienni ca travàgghianu ntô riciclaggio dî batterii dî veiculi elèttrici ed è nu cumpagnu di pruggetti di R&S comu Volvo Cars e lu pruggettu Nybat di Northvolt.
Nfurmazzioni aggiuntivi ncapu la ricerca: l’artìculu scientificu “Ricùpiru cumpletamenti silittivu dû litiu dî batterii di veiculi elèttrici a ioni di litiu: mudeḍḍaggiu e uttimizzazzioni usannu l’àcitu ossàlicu comu liquidanti” fu pubblicatu nnâ rivista Separation and Purification Technology. Lu studiu fu fattu di Leah Rouquette, Martina Petranikova e Natalia Vieceli dû Dipartimentu di Chimica e Ncigniria Chimica dâ Univirsitati Tecnulòggica di Chalmers. La ricerca fu finanziata di l'Agginzìa Svidisi pi l'Energia, dâ Basi Svidisi dî Battirìi e di Vinnova e li spirimenti foru cunnutti usannu li batterii dî veiculi elèttrici Volvo Cars usati prucissati di Stena Recycling e Akkuser Oy.
Pubbricamu assài artìculi ospiti di esperti di vari campi. Chistu è u nostru resucuntu pì chisti pirsòni, urganizzazzioni, istituzzioni e sucità spiciali.
Li porti sarunu cchiù tranquilli, cchiù picca nquinanti, emettunu cchiù picca gas serra e cchiù efficienti. Tutti vannu megghiu...
Iscriviti â newsletter cutiddiàna di CleanTechnica. O seguici supra Google Nutizzi! Ogni trasfurmazzioni tecnulòggica havi leader ‘nnovativi...
Di ricenti, u Jefferies Group, una dî cchiù ranni banchi ri ‘nvestimentu nnî Stati Uniti, m’invitò a parrari cû sò clienti glubbali, ‘nvistitura istituzzionali...
Iscriviti â newsletter cutiddiàna di CleanTechnica. O seguici supra Google Nutizzi! Annunciannu l'investimentu dû setturi privatu nnî batterii fatti ‘miricani...
Diritti d'auturi © 2023 Tecnica Pulita. Lu cuntinutu criatu supra stu situ è sulu pi scopi di ntrattinimentu. Li upiniuni e li cummenti espressi nta stu situ web nun ponnu èssiri appruvati e nun riflèttunu pi forza li punti di vista di CleanTechnica, dî sò prupietari, sponsor, affiliati o sucità.
Ora di pubbricazzioni: 09 nuvèmmiru 2023