La ncigniria ginètica po purtari arrè li castagni miricani?

Prima ca li malatìi distruggìssiru circa 3 miliardi o cchiù malatìi, chistu àrvuru aiutò a custruiri n'Amèrica nnustrializzata. Pî ripristinari la sò gloria pirduta, putissi èssiri necessariu abbrazzari e riparari la natura.
Ntô 1989, Herbert Darling ricivìu na chiamata: nu cacciaturi ci dissi ca avìa scuntratu n'àutu castagnu miricanu ntâ prupietà di Darling ntâ valli di Zor a New York uccidintali. Darling sapìa ca li castagni na vota èranu unu di l’àrburi cchiù mpurtanti dâ zona. Sapìa puru ca nu funcu murtali quasi distruggìu la speci pi cchiù di nu sèculu e menzu. Quannu sintìu lu rapportu dû cacciaturi ca avìa vistu nu castagnu vivu, lu troncu dû castagnu era longu dui pedi e arrivò a n’edificiu di cincu chiani, ci dubbitò. "Non sugnu sicuru si criu ca sapi chiḍḍu ca è," dissi Darling.
Quannu Darling attruvau l'àrvuru, fu comu taliari na figura mìtica. Iḍḍu dissi: "Fu accussì sèmplici e pirfettu fari nu campioni, fu fantasticu." Ma Darling vitti puru ca l'àrvuru stava murennu. Di l'inizziu di l'anni '900, fu curpita dâ stissa epidimìa, ca si stima ca causau 3 miliardi o cchiù di morti pi tali malatìi Chista è la prima malatìa trasmissa di l'omu ca distruggi principalmenti l'arbuli ntâ storia muderna. Darling pinsò ca si nun putìa sarvari ḍḍu àrvuru, almenu ci sarbàssi li simenza. C'è sulu nu prubblema: l'àrvuru nun fa nenti picchì nun ci sunnu autri castagni vicinu ca lu ponnu mpullinari.
Darling è nu ncigneri ca usa li mètudi dû ncigneri pi arrisòlviri li prubblemi. Lu giugnu doppu, quannu li ciuri gialli pàliri èrunu sparsi ntô tettu virdi di l'àrvuru, Darling allinchìu li munizzioni di sparu cu pulviri di sparu, ca fu pigghiata dî ciuri masculi di n'autru àrvuru di castagnu ca avìa 'mparatu, e guidò versu nord. Ci voli n'ura e menzu. Sparau l'àrvuru di l'elicottero affittatu. (Gistisci na cumpagnìa di custruzzioni di successu ca si pò permettiri l'estravagantizza.) Chistu sforzu fallìu. L'annu doppu, Darling circàu n'àutra vota. Sta vota, iḍḍu e sò figghiu trascinaru l'impalcatura finu ê castagni supra la cullija e custruieru na chiattaforma àuta 20 metri nta cchiù di dui simani. Lu me caru acchianò supra lu tettu e sfrugghiò li ciuri cu li ciuri comu li vermi supra n’autru castagnu.
Ntâ ḍḍa autunnu, li rami di l'àrvuru di Darling pruduceru sbagghi cummigghiati di spini virdi. Sti spini èranu accussì spissi e nichi ca si putìanu sbagghiari cu cactus. La racolta nun è auta, ci sunnu circa 100 noci, ma Darling n’ha chiantatu na para e appicciau la spiranza. Iḍḍu e n'amicu cuntattàru puru Charles Maynard e William Powell, du' ginètici di l'arbuli dâ Scola di Scienzi Ambientali e Furestieri di l'Università Statali di New York a Siracusa (Chuck e Bill muriru). Accuminciaru di picca nu pruggettu di ricerca supra li castagni a vasciu budget ddòcu. Darling ci detti na para di castagni e dumannò ê scienziati si putìanu usarili pi purtarili arrè. Darling dissi: "Pari èssiri na cosa granni." "Tutti li Stati Uniti urientali." Com'è gghiè, qualchi annu doppu, murìu lu sò stissu àrvuru.
Dô mumentu ca li eurupei accuminciàru a stabbilirisi nnâ Amèrica dû Nord, a storia supra li furesti dû cuntinenti fu ‘n larga parti 'na pèrdita. Comunque, la proposta di Darling è ora cunsidirata di assài cristiani comu una di l'opportunità cchiù prumittenti pi accuminciari a rivìdiri la storia - all'iniziu di chist'annu, la Templeton World Charity Foundation misi lu pruggettu di Maynard e Powell cuncidutu la maggiuranza dâ sò storia e chistu sforzu fu capaci di smuntari n'opirazzioni supra scala nica ca custau cchiù di $3 miliuni. Fu lu rigalu cchiù granni mai dunatu all'università. La ricerca dî ginitisti custrinci l'ambientalisti a affruntari la pruspittiva nna na manera nova e quarchi vota scòmoda, ca riparari lu munnu naturali non significa pi forza turnari nta nu jardinu di l'Eden ntattu. Chiuttostu, putissi significari abbrazzari lu rolu ca pigghiamu: lu ncigneri di tuttu, puru dâ natura.
Li fogghi di castagnu su' longhi e dintati, e assimigghianu a du' lami di sega virdi nichi culligati arrè a arrè â vina cintrali dâ fogghia. Nna n'estrimità, du' fogghi su' culligati a nu stelu. Nta l'autra estremitati, fòrmanu na punta affilata, ca spissu è piegata versu latu. Chista forma inaspittata tagghia li duni virdi e di sabbia muti ntô buscu e l'incridibbili riveri di l'escursionisti suscitàu l'attinzioni dê cristiani, arricurdànnuli dô sò viaggiu attraversu la furesta ca na vota avìa assài àrburi putenti.
Sulu câ littiratura e câ mimoria putemu capiri completamenti sti àrburi. Lucille Griffin, dirittrici esecutiva dâ Fondazzioni dû Collabburaturi dî Castagni Miricani, na vota scrissi ca ddà si vìdinu castagni accussì ricchi ca ntâ primavera, li ciuri crimosi e liniari supra l'àrvuru “comu L'unni schiumi ca s’arrutularu ntô penditi dâ cullina”, purtannu ê ricurdi dû nannu. Nta l'autunnu, l'àrvuru scòppia n'autra vota, sta vota cu sbagghi spinosi ca cummogghiunu la ducizza. "Quannu li castagni èrunu maturi, ammucciai menzu bushel nta l'invernu," ​​scrissi nu vivaci Thoreau nna "Walden". "Nna chiḍḍa staggiuni, era assài entusiasmanti vìdiri la furesta di castagni senza fini a Lincoln allura."
Li castagni su' assai affidàbbili. A diffirenza di l'àrburi di cherzu ca càdunu sulu li ghiannuli nta quarchi annu, li castagni prudùcinu nu granni nùmmaru di curturi di noci ogni autunnu. Li castagni sunnu puru fàcili di diggìriri: si ponnu sbucciari e manciari una cruda. (Pruvati a usari li ghiannuli ricchi di tannini-o nun lu fari.) Tutti mancianu li castagni: cervu, scimmia, ursu, aceḍḍu, umanu. Li viddani lassaru li porci e si grassaru ntâ furesta. Duranti lu Natali, li treni chini di castagni s’arrutulavanu dê muntagni pâ città. Iè, foru abbruciati dû falò. "Si dici ca nnî arcuni àrî, li agricurtura ottènunu cchiù redditu dâ vìnnita di castagni di tutti l’autri prudutti agrìculi", dissi William L. Bray, u primu deanu dâ scola unni travagghiàru cchiù tardu Maynard e Powell. Scrittu ntô 1915. È l'àrvuru dû pòpulu, ca la maggiuranza crisci ntâ furesta.
Offri macari cchiù di sulu manciari. Li castagni ponu acchianari finu a 120 pedi e li primi 50 pedi non sunu disturbati di rami o nodi. Chistu è lu sonnu dî lignami. Puru si nun è né lu lignu cchiù beddu né lu cchiù forti, crisci assai viloci, supratuttu quannu riggirmina doppu lu tagghiu e nun si marci. Datu ca la durabbilità dê ligami dê ferruvìi e dê pali tilifònici supirava l'estetica, lu castagnu aiutò a custruiri n'America nnustrializzata. Migliaia di granai, cabini e crèsii fatti di castagni s'attrovunu ancora; n'auturi ntô 1915 stimau ca chista era la speci d'arvuru cchiù tagghiata ntê Stati Uniti.
Ntâ maggiuranza di l'est - l'arbuli vannu dû Mississippi ô Maine, e dâ costa atlantica nzinu ô ciumi Mississippi - li castagni su' puru unu di chisti. Ma nnî Appalachi, era n’àrvuru granni. Miliardi di castagni càmpanu supra chisti muntagni.
È apprupriatu ca lu Fusarium wilt cumparìu pâ prima vota a New York, ca è la porta pi tanti miricani. Ntô 1904, fu scuperta na strana nfizzioni ntâ scorcia di nu castagnu ‘n perìculu ntô zoo dû Bronx. Li ricircatura additirminaru subbitu ca lu funcu ca causau la malatia battèrica (cchiù tardu chiamatu Cryphonectria parasitica) arrivò ncapu l'arbuli giappunisi mpurtati già ntô 1876. (Di sòlitu c'è nu ritardu di tempu ntra la ntruduzzioni di na speci e la scuperta di prubblemi chiari.)
Viatu li cristiani di diversi stati ripurtaru ca l'arbuli murìanu. Nto 1906 William A. Murrill, nu micolugu di l'Ordinu Butanicu di New York, pubbricau lu primu artìculu scintìficu ncapu la malatia. Muriel fici capiri ca stu funcu pruvuca n'infizzioni di vulvuli giallu-marroni nnâ scorcia dû castagnu, ca â fini lu renni pulitu ntunnu ô troncu. Quannu li nutrienti e l'acqua non ponnu cchiù scurriri supra e sutta ntê vasi dâ lignami sutta la lignami, tuttu chiḍḍu ca è supra l'aneḍḍu dâ morti murirà.
Quarchi cristianu non pò mmagginari - o non voli ca autri mmagginanu - n'àrvuru ca scumpari dâ furesta. Ntô 1911, la Fatturìa dî Castagni Sober Paragon, na cumpagnìa di jardini ntâ Pennsylvania, cridìa ca la malatìa era "cchiù di na paura". Esistenza a longu tèrmini di giurnalisti irrispunzàbbili. Lu fatturìa fu chiusu ntô 1913. Dui anni fa, la Pennsylvania cunvucò nu cumitatu pâ malatìa dê castagni, autorizzatu a spinniri 275.000$ (na summa enormi di soddi allura), e annunciò nu pacchettu di putiri pi pigghiari misuri pi cummattiri chistu duluri, cumprisi lu dirittu di distruggiri l'arbuli privati. Li patòluggi cunsiglianu di livari tutti l'àrburi di castagni a picca chilòmitri dâ parti davanti di l'infizzioni principali pi prudurri n'effettu di privinzioni di l'incendi. Ma si scopri ca stu funcu po saltari nta l'arbuli nun nfittati, e li so spori su' nfittati dû ventu, di l'aceḍḍi, di nzetti e genti. Lu chianu fu abbannunatu.
Ntô 1940, quasi nuḍḍi castagni granni foru nfittati. Oggi, u valuri ri miliardi di dollari fu cancillatu. Siccomu lu fusariu nun po supravìviri nnô tirrenu, li ràdichi dî castagni cuntinuanu a girmiri e cchiù assai di 400 miliuna di chisti arrestanu ancora nnâ furesta. Com'è gghiè, lu Fusarium wilt attruvau na riserva ntô querciu unni vivìa senza causari danni mpurtanti ô so òspiti. Di ddà, si diffunni subbitu a novi germogli di castagnu e li sbatta arrè a terra, di sòlitu assai prima ca arrivanu ô stadiu di ciuritura.
La nnustria dô lignu attruvau alternativi: cherzu, pinu, noci e ciniri. La curtura, n'autra nnustria mpurtanti ca si basa supra li castagni, passau a li sustanzi sintètici di curtura. Pi tanti agricurtura pòviri, nun c'è nenti di canciari: nuḍḍu autru àrvuru nativu duna ê agricurtura e ê so armali calurìi e prutiìni lìbbiri, affidàbbili e abbunnanti. Si pò diri ca la malatia dî castagni metti fini a na pratica cumuni di l'agricurtura autusufficienti di l'Appalachi, custrincennu li genti di l'aria a aviri na scelta chiara: trasiri ntâ na miniera di carboniu o s'alluntanari. Lu storicu Donald Davis scrissi ntô 2005: "A causa dâ morti dê castagni, tuttu lu munnu è mortu, eliminannu li custumi di supravvivenza ca esistunu ntê Munti Appalachi pi cchiù assai di quattru sèculi."
Powell criscìu luntanu di l'Appalachi e dî castagni. Sò patri travagghiàu nna l'Air Force e si trasfirìu â sò famìgghia: l'Indiana, la Florida, la Girmania e la costa urientali dû Maryland. Puru si passàu na carrera a New York, li sò discursi mantinìunu la franchizza dû Midwest e li priggiudizzi suttili ma discèrnibbili dû Sud. Li sò modi sìmprici e lu sò stili di sartura s'intigranu l'unu cu l'àutru, cu li jeans cu na rutazzioni dâ cammisa a quadri ca pari nfinita. La sò ntirjizzioni prifiruta è "wow".
Powell vulìa addivintari nu vitirinariu nzinu a quannu nu prufissuri di ginètica ci prumetti la spiranza di n’agricurtura nova e cchiù virdi basata ncapu chianti gineticamenti modificati ca ponnu prudùciri li sò capacità di privinniri nzetti e malatii. “Pinsài, wow, nun è bonu fari chianti ca si ponnu prutèggiri dî parassiti, e nun cc’è bisognu di spruzzàrili pisticidi?” dissi Powell. "Certu ca lu restu dû munnu nun segui la stissa idea."
Quannu Powell arrivàu ntâ scola laurea di l'Università statali di l'Utah ntô 1983, non ci dispiaciu. Com'è gghiè, trasìu ntô labburatoriu di nu biòlugu e stava travagghiannu ncapu a nu vìrussu ca putìa debbilitari lu funcu dâ malatia. Li sò tintativi di usari chistu vìrussu nun annaru assài boni: nun si diffunnìu di n’àrvuru a n’àutru sulu, quinni appi a èssiri pirsunalizzatu pi dicini di tipi di funci sìnguli. Nonostanti chistu, Powell era affascinatu dâ storia di n’àrvuru granni ca cadìu e detti na suluzzioni scientifica pâ verifica di erruri traggici fatti di l’omu. Iḍḍu dissi: "A causa dâ scarsa gestioni dî nostri bèni ca si mòvunu ‘n tuttu u munnu, ‘mpurtàmu accidintarmenti li patòggini." "Pinsài: Wow, chistu è ntirissanti. C'è la pussibbilità di purtarlu arrè."
Powell non fu lu primu tintativu di eliminari li pèrditi. Doppu ca fu chiaru ca li castagni miricani èranu cunnannati a falliri, l'USDA circau di chiantari castagni cinisi, un cugnu ca è cchiù risistenti ô marcimentu, pi capiri si sta speci po scanciari li castagni miricani. Com'è gghiè, li castagni crisciunu cchiù assai versu l'esternu e su' cchiù simili a l'arbuli di frutta ca a l'arbuli di frutta. Furu nani ntâ furesta di querci e autri giganti miricani. La sò criscita è bluccata o simplicimenti mòrunu. Li scinziati circaru puru di allivari castagni dî Stati Uniti e dâ Cina nzèmmula, spirannu di pruduciri n'àrvuru cu li carattirìstichi pusitivi di tutti dui. Li sforzi dû guvernu fallìru e foru abbannunati.
Powell finìu pi travagghiari ntâ Scola di Scienzi Ambientali e Furestieri di l'Università Statali di New York, unni canuscìu Chuck Maynard, nu ginitista ca chiantò àrburi ntô labburatoriu. Quarchi annu fa, li scienziati criaru lu primu tissutu di chianti gineticamenti modificatu agghiuncennu nu geni ca cunferisci la resistenza a l’antibbiòtici ô tabbaccu pi dimustrazziuni tecnichi mmeci di qualegghiè usu cummirciali. Maynard (Maynard) accuminciò a travagghiari nnî nòvi tecnuluggìi, mentri circava tecnuluggìi utili ca ci ligàvanu. Nna chiḍḍi tempi, Darling avìa na para di simenza e na sfida: riparari li castagni miricani.
Nna migghiara d'anni di pratichi tradizziunali di allivamentu di chianti, l'agricurtura (e scinziati novi) ncruciaru varità cu tratti disijati. Poi li geni vennu ammiscati naturalmenti e li genti scègghiunu misceli promettenti pi frutta cchiù granni e dilizziusa o resistenti ê malatii. Di sòlitu, ci volunu tanti ginirazziuni pi fari nu pruduttu. Chistu prucessu è lentu e 'n po' cunfusionariu. Darling si dumannò si chistu mètudu putìa prudùciri n’àrvuru bonu comu la sò natura sarbaggia. Mi dissi: "Pensu ca putemu fari megghiu."
La ncigniria ginètica significa nu cuntrollu cchiù granni: macari si nu geni veni di na speci nun currilata, poti èssiri scigghiutu pi nu scopu spicìficu e misi ntô ginoma di n’àutru organismu. (L’organismi cu geni di speci diversi sunu "mudificati gineticamenti". Ricentimenti li scienziati svilupparu tecnichi pi canciari direttamenti lu ginoma di l’organismi target.) Chista tecchinoluggia prumetti pricisiuni e vilucità mai visti prima. Powell criri ca chistu pari èssiri assai adattu pî castagni miricani, ca chiama "àrburi quasi pirfetti" - forti, auti e ricchi di funti di manciari, ca abbisogna sulu di na currizzioni assai spicìfica: risistenza â malatìa battèrica.
Caru d'accordu. Iḍḍu dissi: "Abbisogna aviri ncigneri ntô nostru affari." "Dâ custruzzioni â custruzzioni chista è sulu na speci di automazzioni."
Powell e Maynard penzanu ca ci putìssiru vuliri deci anni pi attruvari li geni ca dùnanu la resistenza, sviluppari tecchinoluggii pi juncirili ô ginoma dû castagnu e poi crìscirili. "Stiamu sulu pinzannu," dissi Powell. "Nuḍḍu havi geni ca dùnanu resistenza ê funci. Accuminciamu di nu spazziu vacanti."
Darling circàu lu supportu dâ Fondazzioni miricana dû castagnu, n'organizzazioni senza scopu di lucru funnata ntô princìpiu di l'anni ottanta. Lu sò capu ci dissi ca era praticamenti pirdutu. S’impegnunu pi l’ibbridazzioni e arrestanu attenti â ncigniria ginètica, ca suscitò l’opposizziuni di l’ambientalisti. Pi chissu, Darling criau la sò organizzazzioni senza scopu di lucru pi finanziari li travagghi di ncigniria ginètica. Powell dissi ca l'organizzazzioni scrissi lu primu assegnu a Maynard e Powell pi 30.000$. (Ntô 1990, l’organizzazziuni nazziunali si rifurmò e accittò lu gruppu sicissiunista di Darling comu prima ramu statali, ma certi membri èranu ancora scèttici o completamenti ostili â ncigniria ginètica.)
Maynard e Powell travàgghiunu. Quasi subbitu, lu sò orariu stimatu si rivelò irrealìsticu. Lu primu ostaculu è capiri comu cultivari li castagni nnô labburatoriu. Maynard pruvau a ammiscari li fogghi di castagnu e l'urmuna dâ criscita nna un piattu di petri di plàstica tunna funna, un mètudu usatu pi curtivari li piuppi. Risulta ca chistu è irrealìsticu. L'arbuli novi nun sviluppanu ràdichi e gigghi di cèlluli spicializzati. Maynard dissi: "Sò lu capu glubbali pi ammazzari li castagni." Nu ricircaturi di l'Università dâ Georgia, Scott Merkle (Scott Merkle) â fini nzignau a Maynard comu passari di l'impollinazzioni ê prossimi castagni di chianti nne mbriuna nnô stadiu di sbiluppu.
Truvari lu geni giustu - lu travagghiu di Powell - fu puru diffìcili. Passau tanti anni a fari ricerchi supra nu cumpostu antibattèricu basatu ncapu li geni dî rana, ma rinunciò ô cumpostu picchì si prioccupava ca lu pùbbricu putissi nun accittari l’àrburi cchî rana. Circau puru nu geni contra la malatia batteriana ntê castagni, ma attruvau ca pi pruteggiri l'arvuru ci sunu tanti geni (n'attruvaru armenu sei). Poi, ntô 1997, nu cullegu turnò di n’incontru scientifica e elencò n’astrattu e na prisintazzioni. Powell nutau nu tìtulu chiamatu "L'esprissiuni di l'ossalatu ossidasi nne chianti transgènichi duna risistenza a l'ossalatu e ê funci ca prudùcinu l'ossalatu". Dâ so ricerca ncapu li vìrussi, Powell sapia ca li funci marciuti jittanu àcitu ossàlicu pi ammazzari la scorcia dû castagnu e rènnirila cchiù fàcili diggiriri. Powell capìu ca si lu castagnu po pruduciri la so ossalatu ossidasi (na prutiina spiciali ca po rumpiri l'ossalatu), allura putissi èssiri capaci di difènnirisi. Iḍḍu dissi: "Chiḍḍu fu lu mumentu di Eureka."
Si scopri ca tanti chianti ànnu un geni ca ci cunzenti di pruduciri l'ossalatu ossidasi. Dô ricircaturi ca fici lu discursu, Powell appi na varianti dû furmentu. La studenti Linda Polin McGuigan migghiurau la tecnuluggìa dâ "pistola ginètica" pi fari trasiri li geni ntê mbriuna di castagnu, spirannu ca si ponnu mèttiri ntô DNA dû mbriuni. Lu geni arristò pi nu pocu ntô mbriuni, ma poi scumparìu. Lu gruppu di ricerca abbannunau chistu mètudu e passau a nu batteriu ca sviluppau assai tempu fa nu mètudu pi tagghiari lu DNA di àutri organismi e mèttiri li sò geni. Ntâ natura, li micrurganìsimi junciunu geni ca custrinciunu l'òspiti a fari manciari battericu. Li ginètici nvadìru chistu batteriu accussì putissi mèttiri qualegghiè geni ca lu scienziatu vulìssi. McGuigan appi la capacità di junciri geni dû furmentu e proteini marcaturi ê mbriuna di castagnu. Quannu la proteina veni irraggiata cû micruscopiu, emetti na luci virdi ca signa ca l’inserzioni è arrinisciuta. (Lu gruppu firmò subbitu di usari li prutiini marcaturi: nuḍḍu vulìa n’àrvuru ca putìa luciri.) Maynard chiamò lu mètudu “la cosa cchiù eliganti dû munnu”.
Ntô tempu, Maynard e Powell custruieru na linia di muntaggiu di castagni, ca ora s'allunga nzinu a tanti chiani di nu magnìficu edificiu di ricerca furestiera di mattuna e malta di l'anni '60, accussì comu la nova scintillanti struttura "Biotech Accelerator" fora dû campus. Lu prucessu prima pigghia la scigghiuta di mbriuna ca girminanu di cèlluli gineticamenti idèntici (la majurìa di mbriuna criati 'n labburatoriu nun lu fannu, adunca nun è ùtili criari cloni) e mèttiri geni dû furmentu. Li celluli imbrionichi, comu l'agar, su' na sustanza simili a nu pudding estratta di l'alghi. Pi trasfurmari lu mbriuni nta n’àrvuru, li scienziati junceru l’urmuna dâ crìscita. Cintinara di cuntinitura di plàstica a forma di cubbu cu picciriddi castagni senza ràdichi ponu èssiri misi supra nu scaffali sutta na putenti lampada fluoriscenti. Â fini, li scinziati applicaru l'urmuna di l'arradicazzioni, chiantaru l'arbuli urigginali nne vasi chini di terra e li misiru nna na càmira di criscita cuntrullata dâ timpiratura. Nun è na surprisa ca l’àrburi ntô labburatoriu sunnu ‘n cunnizzioni scarsi all’aria aperta. Pirciò, li ricircatura li abbinaru cu àrburi sarvaggi pi prudùciri specimeni cchiù duri ma ancora risistenti pi test ntô campu.
Dui esti fa, Hannah Pilkey, studenti di laurea ntô labburatoriu di Powell, mi mustrò comu fari chistu. Iḍḍa curtivau lu funcu ca causa la malatia battèrica nna nu piattu nicu di plàstica di Petri. Nna sta forma chiusa, lu patògginu aranciuni pàlidu pari binignu e quasi beḍḍu. È diffìcili mmagginari ca è la causa dâ morti di massa e dâ distruzzioni.
La giraffa pi terra s’inginocchiò pi terra, signò la parti di cincu millimitri di nu picciriddu, fici tri ‘ncisioni pricisi cu nu bisturi e spugliau la firita. Li sigillàu cu nu pezzu di pillìcula di plàstica. Iḍḍa dissi: "È comu nu fasciu." Siccomu chistu è n'àrvuru di "cuntrollu" nun risistenti, s'aspetta ca l'infizzioni aranciuni si diffunni rapidamenti dû situ di l'inuculazzioni e â fini circonna li steli nichi. Mi mustrò quarchi àrvuru ca cuntinìa geni dû furmentu ca avìa trattatu prima. L'infizzioni è limitata all'incisioni, comu li labbra suttili aranciuni vicini â vucca nica.
Ntô 2013, Maynard e Powell annunciaru lu so successu ntâ ricerca transgènica: 109 anni doppu ca fu scuperta la malatia dî castagni miricani, criaru n’àrburu ca pareva autudifisa, puru si foru attaccati di dosi granni di funci appassiuti. N'unuri ô sò primu e cchiù ginirusu dunaturi, nvistìu circa $250.000 e li ricercaturi ci dettiru lu nomu a l'àrburi. Chistu si chiama Caru 58.
La riunioni annuali dû Capitulu di New York dâ Fondazzioni dû Castagnu Miricanu si tenni nta nu mudestu albergu fora di New Paltz nu sàbbutu chiovu di uttùviru 2018. Circa 50 pirsòni si riuniru nzèmmula. Chista ‘nconta fu ‘n parti n’incontru scientificu e ‘n parti n’incontru ri scanciu ri castagni. Ntô funnu di na sala di riunioni nica, li membri si scanciaru li sacchi Ziploc chini di noci. Chista riunioni fu la prima vota nna 28 anni ca Darling o Maynard non ci foru. Li prubblemi di saluti li tinìunu tutti dui luntanu. "Chistu lu facìumu pi tantu tempu e quasi ogni annu taciamu pî morti," mi dissi Allen Nichols, lu prisidenti dû club. Com’è gghiè, l’umore è ancora ottimista: l’àrvuru gineticamenti modificatu passau anni di test di sicurizza e efficacia.
Li membri dû capitulu dettiru n'introduzzioni dittagghiata supra li cunnizzioni di ogni granni castagnu ca vivìa ntô Statu di New York. Pilkey e autri studenti laureati prisintaru comu arricogghiri e sarbari lu pollini, comu cultivari li castagni sutta li luci di dintra e comu allinchiri lu tirrenu cu nfizzioni di l'arbuli pi allungari la vita di l'arbuli. Li genti cû pettu di anacardi, ca ‘mpollinanu e crìsciunu li sò àrburi, fìciru dumanni â li scienziati giùvini.
Bowell si misi p'a terra, cu chiḍḍu chi pareva èssiri n'uniformi non ufficiali pi chistu capitulu: na cammisa cû scollu misi ntê jeans. La sò ricerca unica - na carrera di trent'anni organizzata ntunnu a l'obbiettivu di Herb Darling di pigghiari arrè li castagni - è rara ntra li scienziati accadèmici, ca cchiù spissu fannu ricerchi ntô ciclu di finanziamentu di cinc'anni, e poi li risultati prumittenti vennu cunsignati a autri pâ commercializzazzioni. Don Leopold, nu cullegu dû Dipartimentu dî Scienzi Ambientali e Furestieri di Powell, mi dissi: "È assái attenti e disciplinatu." "Si metti li tinni. Nun è distrattu di tanti autri cosi. Quannu â fini la ricerca fici prugressi, l'amministratura dâ State University di New York (SUNY) lu cuntattàru e chiamaru nu brivettu pû so àrvuru accussì l'università putìa binificiari di chistu, ma Powell rifiutò. Dissi ca l'àrburi gineticamenti mudificati su' comu li castagni di genti primitivi.
Ma iḍḍu li avvirtìu: doppu ca supiraru la majurìa di l’ostaculi tecnici, l’àrburi gineticamenti modificati ora putissiru affruntari la sfida cchiù granni: lu guvernu miricanu. Quarchi simana fa, Powell mannau nu file di circa 3.000 pàggini ô Serviziu di Ispezziuni dâ Salute di l’Armali e dî Chianti dû Dipartimentu di l’Agricurtura dî Stati Uniti, ca appruva li chianti gineticamenti modificati. Chistu accumincia lu prucessu d'approvazzioni di l'agginzìa: esaminari la dumanna, chiediri cummenti dô pùbblicu, prudùciri na dichiarazzioni di impattu ambientali, chiediri n'àutra vota li cummenti dô pùbblicu e pigghiari na dicisioni. Chistu travagghiu pò richièdiri assài anni. Si non c'è na dicisioni, lu pruggettu pò firmari. (Lu primu pirìudu dî cummenti pùbbrici nun s’aprìu ancora.)
Li scienziati vonnu mannari àutri dumanna â Food and Drug Administration pi cuntrullari si li noci gineticamenti modificati sunu sicuri e l’Agenzia pâ Protezziuni di l’Ambienti esamina l’impattu ambientali di st’àrvuru sutta la Liggi Fidirali ncapu li Pesticidi, ca è nicissària pi tutti li chianti gineticamenti modificati. biulòggicu. "Chistu è cchiù cumplicatu dâ scienza!" dissi quarchi d'unu ntô pubblicu.
"Se." Powell fu d'accordu. "A scienza è ‘ntirissanti. È frustranti." (Cchiù tardu mi dissi: "A supervisioni ri tri agginzî diversi è n’eccessu. Uccidi veramenti l’innovazzioni nnâ prutizzioni ambientali.")
Pi pruvari ca lu so àrvuru è sicuru, lu gruppu di Powell cunnuciu vari provi. Alimentaru l'ossalatu ossidasi ô pollini di l'api. Misuràru a crìscita dî funci benefici ntô tirrenu. Lassaru li fogghi nta l’acqua e studiaru la so nfruenza ncapu a t. Non ci foru effetti avversi ntâ nuḍḍu dî studi: nfatti, la dieta gineticamenti modificata è megghiu dî fogghi di certi àrburi nun modificati. Li scinziati mannaru li noci ô Labburatoriu Nazziunali di Oak Ridge e autri labburatori dû Tennessee pi èssiri analizzati, e nun attruvaru diffirenzi chî noci prudutti di l'arbuli nun mudificati.
Chisti risultati ponnu rassicurari li regolatura. Quasi sicuru ca nun ponnu abbacàri l’attivisti ca s’oppònunu ê OGM. John Dougherty, nu scienziatu ritiratu dâ Monsanto, detti sirbizzi di cunsulenza a Powell gratuitamenti. Iḍḍu chiamò sti avversari l'"opposizzioni". Pi dicenni, l'organizzazziuni ambientali avvirtìunu ca spustari li geni tra speci imparintati luntani avissi cunsiquenzi nun vuluti, comu la criazziuni di na "super erbaccia" ca supira li pianti naturali, o l'introduzziuni di geni furasteri ca ponnu causari l'òspiti La pussibbilità di mutazziuni dannusi ntò DNA dâ speci. Si prioccupanu macari ca l’azzienni ùsanu la ncigniria ginètica pi aviri brivetti e cuntrullari l’organismi.
Attualmenti, Powell dissi ca nun ricivìa pìcciuli direttamenti dâ fonti ‘ndustriali e ‘nsistìu ca a dunazzioni ri funni ô labburatoriu nun era "ligàta". Com’è gghiè, Brenda Jo McManama, l’organizzatrici di n’organizzazziuni chiamata “Riti Ambientali Ndìggina”, fici n’accordu ntô 2010 unni la Monsanto detti â Castagna Fondazzioni e â so agginzìa partner New York. (Powell dissi ca li cuntribbuti dâ nnustria, ntra cui Monsanto, sunnu cchiù picca dû 4% dû sò capitali di travagghiu totali.) McManama suspetta ca Monsanto (acquisita di Bayer ntô 2018) sta circannu sicrettamenti di ottèniri nu brevettu sustennu chiḍḍu ca pari èssiri n’iterazzioni futura di l’àrvuru. Pruggettu disinterissatu. "Monsan è tuttu mali," dissi francamenti.
Powell dissi ca lu brivettu di l'accordu dû 2010 scadìu e divulgannu li dittagghi dû so àrvuru nnâ littiratura scientifica, s'assicurò ca l'àrvuru nun putìa èssiri brivintatu. Ma capìu ca chistu non putìa eliminari tutti li prioccupazzioni. Iḍḍu dissi: "So ca quarcunu putissi diri ca tu sì sulu n'esca pâ Monsanto." "Chi si pò fari? Nun c'è nenti ca si pò fari."
Circa cincu anni fa, li capi dâ American Chestnut Foundation dìssiru ca nun putìanu arrivari a l’obbiettivi sulu cu l’ibbridazziuni, quinni accittaru lu prugramma di ncigniria ginètica di Powell. Sta dicisioni pruvucò arcuni disaccordi. Ntô marzu 2019, la prisidenti dû capitulu dû Massachusetts-Rhode Island dâ Funnazziuni, Lois Breault-Melican, dimissionau picchì citava lu Progettu Globali pâ Ecoluggìa dâ Giustizzia (Global Justice Project), n'organizzazziuni anti-ncigniria ginètica cu sedi a Buffalo. Prugettu di l'Ecoluggìa dâ Giustizzia) argumentu; sò maritu Denis Melican lassàu puru lu cunsigghiu. Dennis mi dissi ca la coppia si prioccupava assai ca li castagni di Powell putìanu èssiri nu "cavaḍḍu truianu", ca fici la strata a autri àrburi cummirciali pi èssiri suvraccaricati câ ncigniria ginètica.
Susan Offutt, n'econumista agrìcula, è presidenti dû Cumitatu di l'Accademia Nazziunali di Scienzi, Ncigniria e Midicina, ca cunnuciu ricerchi ncapu la biutecnuluggìa dî furesti nnô 2018. Affirmau ca lu prucessu rigulaturi dû guvernu si cuncintra ncapu la questioni stritta di rìsichi biulòggici, e nun cunzidira quasi cchiù suciali attivisti anti-OGM. "Quali è lu valuri ntrinsicu dâ furesta?" chiamò, comu esempiu ri un prubblema, u processu nun si risolvìu. "Li furesti hanu li soi meriti? Avemu n'obbligu murali di tèniri cuntu di chistu quannu pigghiamu li dicisioni di ntirventu?"
La gran parti dê scienziati cu cui parrai hannu picca raggiuni pi prioccuparisi di l'arbuli di Powell, pirchì la furesta subbìu danni di granni purtata: tagghiu di lignu, estrazzioni mineraria, sviluppu e quantitati nfiniti di nzetti e malatìi ca distrùggunu l'arbuli. Ntra chisti, si dimustrò ca lu castagnu è na cirimònia d'apertura. "Stiamu sempri ntruducennu novi organismi cumpleti," dissi Gary Lovett, n'eculuggista furestieri di l'Istitutu di l'Ecusistema Cary a Millbrook, New York. "L’impattu dî castagni gineticamenti modificati è cchiù nicu."
Donald Waller, n'ecoluggu furesteri ca si ritirò di recenti di l'Università dô Wisconsin-Madison, annau cchiù avanti. Mi dissi: "Nnâ na parti, descrivu n’equilìbbriu ntra rìsicu e ricumpenza. Dû autru latu, continuu a grattari a testa pî rìsichi." Chistu àrvuru gineticamenti modificatu putissi èssiri nu pirìculu pâ furesta. Ô rivìersu , "a pàggina sutta a ricumpenza è sulu china di nchiostru." Iḍḍu dissi ca nu castagnu ca resisti â marciuta â fini vincirà chista furesta cummattuta. Li genti hannu bisognu di spiranza. Li genti hannu bisognu di sìmmuli. ”
Powell è calmu, ma li scettici dâ ncigniria ginètica lu ponnu scuppiari. Iḍḍu dissi: "Non mi hannu sensu." "Nun si basanu nnâ scienza." Quannu li ncigneri fannu màchini o smartphone megghiu, nuḍḍu si lamenta, quinni voli sapiri cosa c’è di mali cu l’àrburi pruggittati megghiu. "Chistu è nu strumentu ca pò aiutari," dissi Powell. "Picchì dici ca nun putemu usari stu strumentu? Putemu usari nu cacciaviti Phillips, ma no nu cacciaviti nurmali, e viciversa?"
Ntô princìpiu di uttùviru 2018, accumpagnài Powell a na stazzioni di campu liggiera a sud di Siracusa. Iḍḍu spirava ca lu futuru dâ speci di castagnu miricanu criscissi. Lu situ è ​​quasi disertu ed è unu dê pochi posti unni sunu pirmissi di crisciri l'arbuli. L'auti chiantazzioni di pini e larcu, lu pruduttu di nu pruggettu di ricerca abbannunatu pi tantu tempu, s'inclinunu versu est, luntanu dô ventu privalenti, dannu a l'aria na sensazzioni liggirmenti spaventusa.
Lu ricircaturi Andrew Newhouse dû labburatoriu di Powell sta già travagghiannu ncapu a unu dî megghiu àrburi pî scienziati, nu castagnu sarvaggiu dâ Virginia miridiunali. L'àrvuru è àutu circa 25 pedi e crisci nta n'arburetu di castagni sistimati a casu circunnatu di na ricinzzioni di cervi àuta 10 pedi. La borsa dâ scola era ligata ê punta di quarchi ramu di l'àrvuru. Newhouse spiegò ca lu saccu di plàstica nternu era ‘ntrappulatu nnô pollini Darling 58 ca li scienziati chiamaru a giugnu, mentri lu saccu di riti di mitaḍḍu esternu tinìa li sciuri luntanu dâ criscita dî sbagghi. L'intera struttura è sutta stritta cuntrullazzioni dô Dipartimentu di l'Agricurtura dê Stati Uniti; prima dâ dirigulazziuni, lu pollini o li noci di l'arbuli cu geni gineticamenti agghiunciuti ntô ricintu o ntô labburatoriu dû ricircaturi hannu a èssiri isulati.
Newhouse manipulò li forbici di potatura ritràttili supra li rami. Tirannu cu na corda, la lama si ruppi e la borsa cadìu. Newhouse si trasfirìu subbitu ô ramu appressu 'n saccu e ripitìu lu prucessu. Powell arricuogghìu li sacchi caduti e li misi nta nu granni saccu di plàstica pâ spazzatura, propriu comu maniari li matiriali biupiriculusi.
Doppu ca turnaru ô labburatoriu, Newhouse e Hannah Pilkey svuotaru lu saccu e estraeru subbitu li noci marroni dî sbagghi virdi. Accuranu di nun lassari trasiri li spini rintra la peḍḍi, ca è nu rìsicu prufissiunali nnâ ricerca dû castagnu. Ntô passatu, ci piacìanu tutti li noci gineticamenti modificati. Sta vota, â fini n’avìanu assài: cchiù di 1.000. "Facìumu tutti balli picciriḍḍi filici," dissi Pirkey.
Cchiù tardu ḍḍu pomeriggiu, Powell purtàu li castagni nna l'ufficiu di Neil Patterson ntâ l'ingressu. Era lu Jornu dî Pòpuli ‘ndìggini (Jornu di Culombu), e Patterson, Assistenti Dirittùri dû Centru pî Pòpuli ‘ndìggini e l'Ambienti di l'ESF, avìa appena turnatu di nu quartu dû campus, unni guidò 'na dimostrazzioni dû manciari ‘ndìgginu. Li sò dui picciriḍḍi e la niputi stannu jucannu ô computer nna l'ufficiu. Tutti sbucciaru e manciaru li noci. "Sò ancùora 'n pocu virdi," dissi Powell dispiaciutu.
Lu rigalu di Powell è multiuso. Distribbuisci simenza spirannu di usari la riti di Patterson pi chiantari castagni nta novi àrii, unni ponnu arriciviri pollini gineticamenti modificati tra pochi anni. Iḍḍu fici puru na diplumazzìa di castagna abbilita.
Quannu Patterson fu assuntu di ESF ntô 2014, capìu ca Powell stava spirimintannu cu àrburi gineticamenti modificati, ca èranu sulu picca chilòmitri dû Territoriu Residenti dâ Nazziuni Onondaga. L'ùrtima s'attrova ntâ furesta a picca chilòmitri a sud di Sarausa. Patterson capìu ca si lu pruggettu arrinesci, li geni dâ risistenza ê malatii â fini trasiunu ntâ terra e s'incruciunu cchî castagni ca ci ristaru, canciannu accussì la furesta ca è funnamintali pi l'identità di Onodaga. Sintìu puru parrari di prioccupazzioni ca spinciunu l’attivisti, puru chiḍḍi dî cumunità ndìggini, a oppònirisi a l’organismi gineticamenti modificati n’àutri banni. Comu esempiu, ntô 2015 la tribbù Yurok vietau li riservi di OGM ntô nord dâ California pi prioccupazzioni ncapu la possibbilità di contaminazzioni dî so culturi e dâ pisca di salmuni.
"Capiscu ca chistu ci succidìu ccà; avìssimu almenu a chiacchiariari," mi dissi Patterson. Ntâ riunioni di l'Agenzia pâ Protizzioni Ambientali dû 2015 tinuta di l'ESF, Powell fici nu discursu ben pruvatu a li membri dî pòpuli ‘ndìggini di New York. Doppu lu discursu, Patterson ricurdò ca diversi capi dìssiru: “Avissimu a chiantari l’àrburi!” Lu sò entusiasmu surprinnìu Patterson. Dissi: "Non m'aspittava."
Tuttavia, li cunversazzioni succissivi dimustraru ca picca di iḍḍi arricurdanu veramenti lu rolu ca jucava lu castagnu nnâ so’ curtura tradizzionali. A ricerca di seguitu di Patterson ci dissi ca nnô momentu ‘n cui li disordini suciali e a distruzzioni eculoggica stavanu succiènnennu nnô stissu momentu, u guvernu miricano stava implementannu n’ampiu pianu di demobbilizzazzioni e assimilazzioni furzata, e l’epidemia era arrivata. Comu tanti àutri cosi, la cultura lucali dû castagnu ntâ zona scumparìu. Patterson attruvau puru ca li punti di vista ncapu la ncigniria ginètica sunu assai diversi. Lu prudutturi di bastoni di lacrosse di Onoda Alfie Jacques è cuntentu di fari bastoni di lignu di castagnu e supporta lu pruggettu. Autri pensunu ca lu rìsicu è troppu granni e quinni s'oppònunu a l'àrburi.
Patterson capisci chisti dui pusizzioni. Di picca mi dissi: “È comu nu cellulari e lu me picciriḍḍu.” Iḍḍu fici capiri ca sò picciriddu sta turnannu â casa dâ scola pâ pandemia dû coronavirus. "Nu jornu niscìu tutti fora; pi tènirili ‘n cuntattu, stannu 'mparannu. Lu jornu doppu, tipu, livàmu chiḍḍi cosi." Ma anni di dialugu cu Powell indebbuliru lu sò scetticismu. Nun tantu tempu fa, capìu ca la prugenii media di 58 àrburi Darling nun avissi li geni ntrudutti, ca signìfica ca li castagni sarbaggi urigginali cuntinuarunu a crisciri ntâ furesta. Patterson dissi ca chistu eliminò nu prubblema ranni.
Duranti la nostra vìsita a uttùviru, mi dissi ca lu mutivu pi cui nun putìa sustinìri completamenti lu pruggettu OGM era picchì nun sapìa si a Powell ci nteressavanu li genti ca parràvanu cu l’àrvuru o cu l’àrvuru. "Non so chi c'è pi iḍḍu," dissi Patterson, sbattennusi ntô pettu. Dissi ca sulu si la rilazzioni tra l'omu e lu castagnu pò èssiri ristaurata, è necessariu ripigghiari stu àrvuru.
A chistu fini, dissi ca vulìa usari li noci ca ci detti Powell pi fari lu pudding di castagni e l'ogghiu. Purterà sti piatti ntô tirritòriu di Onondaga e ‘nviterà li genti a riscupriri li sò gusti antichi. Iḍḍu dissi: "Spero ca è accussì, è comu salutari nu vecchiu amicu. Ti servi sulu trasiri nta l'autobussu di unni ti firmàsti l'urtima vota."
Powell ricivìu nu rigalu di 3,2 miliuni di dollari dâ Templeton World Charity Foundation a jinnaru, ca pirmetti a Powell di iri avanti mentri naviga ntâ l'agginzî regolamentari e allarga la sò ricerca dâ ginètica â rialtà vera di l'intera riparazzioni dô paisaggiu. Si lu guvernu ci duna na benedizzioni, Powell e li scienziati dâ Fondazzioni miricana dû castagnu accumincianu a pirmèttirilu di ciuriri. Lu pollini e li sò geni suverchi vènunu suffiati o spazzulati ntê cuntinitura di l’àutri àrburi e lu distinu dî castagni gineticamenti modificati si sviluppa ‘nnipinnentimenti di l’ambienti spirimentali cuntrullatu. Si pinza ca lu geni si poti mantèniri ntô campu e ntô labburatoriu, chistu è ncirtu e si diffunni ntâ furesta: chistu è nu puntu eculòggicu ca li scienziati vulìssiru ma li radicali pàrunu.
Doppu ca c'è nu castagnu rilassatu, si pò accattari unu? Iè, dissi Newhouse, chiḍḍu era lu pianu. Li ricircatura foru dumannati ogni simana quannu l'arbuli erunu dispunìbbili.
Ntô munnu unni càmpanu Powell, Newhouse e li sò culleghi, è fàcili sintiri ca tuttu lu paisi aspetta lu sò àrvuru. Tuttavia, guidari a na picca di distanza a nord dô fatturiu di ricerca attraversu lu centru di Siracusa arriòrda comu ci foru prufunni canciamenti nta l'ambienti e ntâ sucità dâ scumparsa dê castagni miricani. Chestnut Heights Drive s'attrova ntâ na città nica a nord di Siracusa. È na strata risidinziali urdinaria cu granni strati, prati puliti e ogni tantu àrburi dicurativi nichi punteggiati ntô curtigghiu davanti. . La cumpagnìa dô lignu non richiedi la rinascita dê castagni. L'econumìa agricula autusufficienti basata supra li castagni è cumpritamenti scumparsa. Quasi nuḍḍu estrai noci morbidi e duci di sbagghi eccessivamenti duri. La gran parti dâ genti putissi mancu sapiri ca non manca nenti rintra la furesta.
Mi firmò e fici na cena di picnic vicinu ô Lagu Onondaga sutta l'ùmmira dû granni àrvuru di ciniri jancu. L'àrvuru era nfittatu di foraturi grigi virdi lustri. Vidu li fori fatti di l'insetti ntâ lignami. Accumincia a pirdiri li fogghi e po muriri e cullassarisi quarchi annu doppu. Appena pi vèniri ccà di casa mia ntô Maryland, passai migghiara di ceniri morti, cu rami di forca nudi ca s’alzàvanu ô latu dâ strata.
Ntâ l'Appalachia, la cumpagnìa raschiò l'àrburi di n'aria cchiù granni di Bitlahua pi ottèniri lu carboniu sutta. Lu cori dû paisi dû carboniu cuincìdi cû cori di l'ex paisi dî castagni. La Fondazzioni dê Castagni Miricani travagghiau cu urganizzazzioni ca chiantaru àrburi ntê minieri di carboniu abbannunati e li castagni ora crisciunu supra migliaia di ettari di terra nfluenzati dô disastru. Sti arbuli su' sulu parti di l'ibbridi risistenti â malatia battèrica, ma ponnu addivintari sinònimi di na nova ginirazzioni di arbuli ca nu jornu ponnu cumpètiri cu l'antichi giganti furestieri.
Lu maggiu passatu, la cuncintrazzioni di diossidu di carboniu ntâ l'atmusfera arrivò a 414,8 parti ô miliuni pâ prima vota. Comu autri arbuli, lu pisu nun acqueu di castagni miricani è circa la mità dû carboniu. Picca cosi ca si ponnu crisciri nna un pezzu di terra ponnu assuppari lu carboniu di l'aria cchiù velocimenti di n'àrvuru di castagnu ca crisci. Tennu chistu ‘n menti, n’artìculu pubblicatu nnô Wall Street Journal l’annu passatu suggirìu: “Avemu n’autra fatturìa ri castagni”.


Tempu di pubbricazzioni: 16 jinnaru 2021